Vladimir Colin - Biografie

Vladimir Colin (pe numele real Jean Colin; n. 1 mai 1921, București, România - d. 6 decembrie 1991, București, România) a fost un scriitor român de origine evreu, autor de literatură științifico-fantastică, fantastică, literatură pentru copii și basme. 

Fiul al lui Lazăr Colin, funcționar, și al Ellei (născută Rabinsohn, soră a Anei Pauker) a crescut într-o familie de evrei emancipați. Dinspre partea tatălui a fost nepotul lui Liviu Cohn-Colin, avocat angajat în Ministerul comerțului. A studiat la Liceul Cantemir Vodă unde a absolvit în 1944 și apoi, la Facultatea de Litere, pe care însă, a abandonat-o după un an. deoarece timpul îi era acaparat de activitatea politică de activist al Comitetului Central al UTC. Ulterior a fost redactor la mai multe reviste, Revista literară, Flacăra si secretar general de redacție la Viața românească.

S-a căsătorit în anul 1943 cu poeta Nina Cassian de care a divorțat după doi ani, apoi cu graficiana Marcela Cordescu care i-a ilustrat câteva din cărțile pentru copii (Basmele omului și Legendele țării lui Vam). În anul 1944 a publicat primul său poem intitulat Manifesto, semnat Ștefan Colin. În 1945 a publicat Poemul lui Octombrie, o traducere din limba rusă a poemelor lui Vladimir Maiakovski.

A debutat cu un volum de Basme, în 1953, care a obținut Premiul de Stat. Au urmat apoi volumele de literatură fantastică Legendele țării lui Vam (1961) și de literatură științifico-fantastică A zecea lume, Pentagrama, 1967, Un pește invizibil și douăzeci de povestiri fantastice, 1970, Imposibila oază, 1984. A excelat în genul science fantasy și a obținut trei premii Eurocon, o performanță de neegalat pentru un autor din România. Printre operele din acest gen se numără și volumele de povestiri Viitorul al doilea, Dinții lui Cronos sau mini-romanul Babel

A scris romane fantastice, romane științifico-fantastice (așa cum ar fi A zecea lume și Babel), basme, volume de povestiri științifico-fantastice și o carte de fantezie istorică, Legendele țării lui Vam. Aceasta a devenit cartea sa cea mai cunoscută, fiind editată și tipărită în Spania și Franța în volume de benzi desenate avându-l ca desenator pe artistul croat Igor Kordej (Igor Kordey în publicațiile americane și franceze).[6] Editura Nemira i-a republicat cărțile într-o serie de autor Vladimir Colin, aducându-i un omagiu postum. A scris foarte multe basme moderne sau literatură de popularizare pentru copii.

În 1992, la București, scriitorul Leonard Oprea creează Fundația Culturală Română Vladimir Colin, onorând cu Premiul Internațional Vladimir Colin VIP americani-români și români, cum sunt: Vladimir Tismăneanu, Andrei Codrescu, Nicolae Manolescu, Șerban Foarță, Bogdan Ficeac, Radu Pavel Gheo.

Premii literare

Premiul Asociației scriitorilor pentru vol. Capcanele timpului în 1972, Dinții lui Cronos, 1975

Trei premii Eurocon conferite la reuniunile Societății Europene de Science Fiction, S.E.S.F.,

Medalia de aur la Poznan, Polonia,

Premiul Europa pentru cel mai bun roman acordat vol. Babel, 1978

Marele premiu la San Marino pentru Opera Omnia, etc.

Opere publicate

27 de poeme, 1947, poezie

Cormoranul pleacă pe mare, 1951, povestiri

În spatele frontului, 1951, însemnări de război

Pânzele vremii, 1951, nuvele

Basme, 1953

Nemaipomenita luptă dintre Papură-Împărat și Pintilie, 1953, basme

Toroiman, 1953, basme

Torpilorul Roșu, 1955, operă dramatică

Poveștile celor trei mincinoși, 1956, basme

Maramu, 1956, fragment de roman

Zece povești pitice, 1957, basme

Basmele Omului, 1958, basme

Întoarcerea pescărușului, 1959, roman

Legendele țării lui Vam. O mitologie a omului, 1961, SF

Povestea scrisului, 1966

A zecea lume, 1964, SF

Viitorul al doilea, 1966, SF

Pentagrama, 1967, roman mitologic

Dincolo de zidul de neon, 1968, roman

Un pește invizibil și douăzeci de povestiri fantastice, 1970

Mustățile fără pereche, 1970

Povești de buzunar, 1970

Capcanele timpului, 1972, SF

Divertisment pentru vrăjitoare, 1972, sword and sorcery

Grifonul lui Ulise, 1976, roman

Dinții lui Cronos, 1975

Ultimul avatar al lui Tristan, 1975, nuvelă SF

Grifonul lui Ulise, 1976

Babel, 1978

Timp cu călăreț și corb, 1979/1985, roman

Imposibila oază, povestiri fantastice, 1984

Xele, motanul din stele, 1984.

Antologii

A alcătuit o antologie a literaturii de anticipație franceze, Un pic de neant. O antologie a anticipației franceze contemporane, 1970. Altă antologie: Les meilleures histoires de science-fiction roumaine (1975, Editura Marabout).

În alte limbi

Az üvegszarvas („Basmele omului”), traducere în limba maghiară de György Méhes, Ifjúsági Könyvkiadó, București, 1964.