Powered By Blogger
Se afișează postările cu eticheta Alexandre Dumas tatăl. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Alexandre Dumas tatăl. Afișați toate postările

5 oct. 2026

Margherita - Alexandre Dumas tatăl













“Rămâi sănătoasă!"

Mi-a zis, și s-a dus.

Pieptul mă apasă,

pacea-mi a răpus,


Am pierdut vedere,

lacrimile-mi tac

și simțirea-mi piere,

nu știu ce să fac!


Fruntea n-o pot ține!

Capul îmi e greu;

sânul de suspine

îmi arde mereu.


Căci n-am ziuă bună!...

Bunul m-a lăsat;

parcă sunt nebună,

Doamne! ce păcat!


Mintea stă să-mi fugă,

unde sunt nu știu;

sunt gheață în rugă

și arz în foc viu.


Aveam și credință

când eram cu el;

nu știu d-am ființă

când sunt fără el!


Cât eram de bine!

Stella-mi strălucea;

când era cu mine

toate-mi surâdea.


Mi-era scumpă casa,

căci cu el trăiam;

mi-era dulce masa,

căci cu el ședeam.


Îmi plăcea lumina,

că-l puteam vedea;

îmi plăcea grădina,

că-n ea mă-ntâlnea.


Noaptea răcoroasă

ardeam s-o aștept;

luna amoroasă

mi-l vedea pe piept.


Fericiri nespuse

speram pe pământ;

de când el se duse

lumea mi-e mormânt.


Ah! Vin', vin' odată,

vino, scumpul meu!

Căci am lumea toată,

am și Dumnezeu.

10 dec. 2020

Alexandre Dumas tatăl - Biografie

Alexandre Dumas tatăl - Dumas Davy de la Pailleterie, n. 24 iulie 1802, Villers-Cotterêts, Aisne, Franța - d. 5 decembrie 1870, Puys⁠, Neuville-lès-Dieppe⁠, Normandia Superioară, Franța) a fost un autor de romane istorice de aventuri, prin care a devenit cel mai popular scriitor francez din lume.


Bunicul său, marchizul Antoine-Alexandre Davy de la Pailleterie, a servit guvernul Franței ca General commissaire de Artilerie în colonia Saint-Domingue (astăzi Haiti), unde s-a căsătorit cu Marie-Césette Dumas, o sclavă de culoare.

În 1762, aceasta l-a născut pe tatăl lui Alexandre Dumas, Thomas-Alexandre, și a decedat la scurt timp după naștere.

La întoarcerea marchizului și a fiului său în Normandia, sclavia încă exista, iar băiatul a avut de suferit datorită faptului că era pe jumătate negru.

În 1786, Thomas-Alexandre s-a înrolat în armata franceză, folosind numele de familie al mamei sale ca să protejeze reputația aristocratică a familiei. În urma revoluției franceze, marchizul și-a pierdut proprietățile, dar Thomas-Alexandre Dumas a avut o carieră distinsă în armata revoluționară, ajungând la gradul de general înaintea împlinirii vârstei de 31 ani.

Thomas-Alexandre s-a căsătorit cu Marie-Louise Elisabeth Labouret, iar în iulie 1802, în Villers-Cotterêts, Aisne, lângă Paris, s-a născut fiul lor, Alexandre Dumas.

Tatăl său, Thomas Alexandre Davy de La Pailleterie, general al Revoluției franceze a murit în 1806, când fiul său avea trei ani și jumătate.

Alexandre Dumas a fost crescut de mama sa și a primit o educație mai degrabă mediocră, însă acest fapt nu i-a afectat afinitatea pentru cărți, pe care le citea ori de câte ori avea ocazia.

Povestirile mamei sale despre faptele de vitejie ale tatălui său din anii de glorie a lui Napoleon i-au stârnit imaginația pentru aventuri și eroi.

Deși săracă, familia tânărului de douăzeci și doi de ani Alexandre Dumas, a păstrat atât reputația distinsă a tatălui său cât și legăturile aristocratice, aceasta fiindu-i de folos după restaurarea monarhiei.


În 1823, se mută la Paris, unde, datorită caligrafiei sale, intră în slujba Ducelui d’Orléans.

După studii neglijate, a lucrat ca funcționar în biroul unui notar și a debutat redactând piese de teatru împreună cu prietenul său, vicontele Adolphe Ribbing de Leuven. Aceste prime încercări literare au fost eșecuri.

Continuă să scrie teatru și cunoaște, în fine, succesul în 1829, grație reprezentației cu Henric al III-lea și curtea sa, la Comedia Franceză. Succesul continuă pe toată durata carierei sale literare, în genurile sale predilecte: dramatic și romanul istoric.

A fost un autor prolific (cu ajutorul cunoscut al unor „negri”, mai ales Auguste Maquet care a participat la cele mai multe opere ale lui Dumas), semnând mari opere, cum ar fi Cei trei mușchetari sau Contele de Monte-Cristo în 1844.


În 2002, cu ocazia bicentenarului nașterii sale, rămășițele sale au fost transferate în Panteonul din Paris, nerespectându-se ultima sa dorință de „a reintra în noaptea viitorului în același loc în care am în viața trecutului”, „în acest fermecător cimitir (din Villers-Cotterêts) care are mai degrabă aerul unui țarc de flori, unde să lași copiii să se joace, decât al unui câmp funebru unde să calci cadavre” (1870).[necesită citare]


Fiul său, numit tot Alexandre Dumas, a fost și el scriitor, autor al cunoscutului roman Dama cu camelii.


Opere


Turnul din Nesles, 1832

Kean, 1836

Domnișoara de Belle-Isle, 1839

Cavalerul d'Harmental, 1842

Cei trei muschetari, 1844

După douăzeci de ani, 1845

Masca de fier,

Regina Margot, 1845

Contele de Monte-Cristo, 1845

Doamna de Monsoreau, 1846

Joseph Balsamo, 1846, inspirat din viața lui Giuseppe Balsamo

Vicontele de Bragelonne, 1848

Colierul reginei, inspirat din afacerea colierului reginei 1849

Laleaua neagră, 1850

O mie și una de fantome, culegere de povestiri fantastice, conținând:

O zi la Fontenay-aux-Roses: cele o mie și una de fantome

Femeia cu colierul de catifea, 1850, poveste a peregrinărilor unei tinere nemțoaice prin Parisul Terorii

Căsătoriile părintelui Olifus

Testamentul domnului de Chauvelin

O cină la Rossini, sau cei doi studenți din Bolonia

Gentilomii din Sierra-Morena și Minunata poveste a lui Don Bernardo din Zuniga

Iepurele bunicului meu, povestire sub formă de explicație

Georges

Povestea unui spărgător de nuci (Histoire d'un casse-noisette), 1844

Ocnașul de la Operă

Cei patruzeci și cinci (1847 - 1848)

Robin Hood (1872)

Fiica regentului

Cavalerul de Mauleon

Conjurații

Ascanio

Signora San Felice

Cele doua Diane

Gemenele

Aventurile Capitanului Georges

Amaury

Venus în intimitate

Albii și Albaștrii

Tovarășii lui Jéhu (tradus în română sub titlul „Conjurații”)

Cavalerul de Sainte-Hermine. Acest ultim roman, publicat inițial sub formă de foileton în 1869, a fost dezgropat din fondurile Bibliotecii naționale a Franței și a fost publicat pentru prima dată în 2005

Călăul din Paris

Căpitanul Richard

Stăpânul muntelui

Pajul ducelui de Savoia

Doctorul Misterios

Fiica marchizului

Orgiile de la curtea lui Ludovic XV

Ludovic al XV-lea si curtea sa.