Nu căta - Alexandru Vlahuță

Nu căta mistuitoarei

patimi stavilă să pui:

lasă-ți doru-n voia lui,

tinereța călătoare-i.

Vremea dragostii s-a duce,

s-or preface toate-n scrum:

fericirile de-acum

ți-or părea c-au fost năluce.

Anii grei or să se pună

ca o negură-ntre noi:

doar uitându-ne-napoi

ne vom mai vedea-mpreună.

Lasă-ți frumuseța pradă

caldelor îmbrățișări:

te-aș topi în sărutări,

ca pe-un flutur de zăpadă...

Ce frumoasă-i noaptea! Vină,

dă-te roabă inimii;

viața lângă tine mi-i

limpede ca o lumină.

Ca-ntr-un vis plutind, ne-om prinde

prin desișuri amândoi...

sunt culcușuri dulci și moi

sub copaci, pe iarba verde.

Malul somnoroasei gârle

plin e noaptea de povești.

Focul lumilor cerești

în oglinda ei s-azvârle.

Peste unda-i călătoare,

ramuri salcia-și îndoaie,

printre foi cernând o ploaie

de lumini tremurătoare.

Vin’ - sub farmecul de stele,

pe-al meu piept fruntea să-ți reazimi,

cu-al tău zâmbet luminează-mi

noaptea gândurilor mele!

Să privim pe fața apei

tremurișul de văpăi;

iară eu în ochii tăi

să văd cerul cât de-aproape-i;

Și sub buza mea fierbinte

geana dulce să ți-o tremuri,

să mai fim, ca-n alte vremuri,

iar copii fără de minte!...

Poezie publicată în România liberă, septembrie 1884

Ora lecției - Alexandru Toma

La masa de lucru, soția

Învață pe fiu-meu carte.

Eu stau deoparte

Dar tainic îmi torn duioșia,

Ca nimb luminos,

Pe ea și pe micul

Hristos.

Ea-ndrumă,

Și el se pătrunde,

Ea-ntreabă

Și ochii lui râd a răspunde,

Din suflet la suflet trec unde

De dar și iubire.

Cuminecături

Din inimi, din ochi și din guri

O, dulce uimire!

Ea, mama, ce poarta-i deschise

Spre viață aieve,

Și-i dete-ale sânului seve.

Îi cearcă acum

O poartă-nspre vise.

Prin ceața din minte

Îi taie un drum înainte

Spre porți de grădini hesperide -

Sezam, te deschide! - În laturi voi porți, spre grădini

Cu mere de aur,

Cu ramuri de laur, «Cu roze și spini

O, scumpo - o, dragă băiete - O, capete sfinte - o, plete

Țesute cu soare -

E-atât de frumos încât doare!

De oparte stau, mic.

Dar cresc și cresc

În casnica pace - Și gura mea tace,

Dar inima zice și zice

Ca privighetoarea ferice!

Voi doi.

Afară de visul din mine

Voi singurul bine - Eu frunțile vi le împreun în gând.

Și le sărut, sărut, sărut pe rând!

Brăduțul - Alexandru Toma

Brăduleţ, brăduţ drăguţ,

ninge peste tine

haide, hai in casa mea

unde-i cald şi bine.

Pom de Anul Nou te fac

O, ce bucurie!

Cu beteală-am sa te-mbrac

și steluţe o mie.

Şi fetiţe şi băieţi

bătând din mânuţe

ne-om juca şi ţi-om cânta

cântece drăguţe.

Fii fericirea mea - Alexandru Biciurescu

Fii fericirea mea

Streină trecătoare,

Și lasă doar o clipă

Dorința călătoare

Să leasă visul clar

Din fire de-amăgire.

Fii fericirea mea

Și-aruncă-mi o privire,

Streină trecätoare.

Aruncă-mi o privire,

Un zâmbet, care moare

Încet, în colț de gură,

Aruncă-mi o privire,

- O rază de lumină -

Căci sufletu-mi e-o floare

Ce n'ar voi să-și vadă

Petalele 'n grădină

Cum sânt la vânturi pradă...

Fii fericerea mea,

Streină călătoare!

Oprește-te din drum,

Și nu călca 'n picioare

O pasăre ränită

Care-a uitat să sboare!..

Sursa text Ziarul de Constanța

Alexandru Biciurescu - Biografie

 Alexandru Bilciurescu 13 decembrie 1901 - Se naşte la Paris, într-o familie de intelectuali.

1922 - Debutează cu volumul de versuri „Morţii”.

1930 - Îşi susţine doctoratul în ştiinţe juridice, cu teza „Asigurarea asupra vieţii”.

1930-1944 - Activează ca secretar în biroul de avocatură al tatălui său.

1941 - Academia Română îi premiază volumele de versuri „Zoologice” şi „Thalassa”

7 aprilie 1987 - Se stinge din viaţă, la Bucureşti.

Alexandru Bilciurescu a lucrat, ca redactor sau colaborator, pentru publicaţiile „Timpul", „Era nouă", „Bilete de papagal", „Poporul", „Timpul familiei", „Sburătorul", „Convorbiri literare", „Adevărul literar şi artistic", „Rampa", „Revista avocaţilor" sau „Jurnalul avocaţilor". 

 

Volume publicate

• Sub lumina lunei (în colaborare cu V. Cotan), Bucureşti, 1921;

• Morţii, Bucureşti, 1922;

• Fii fericirea mea!, Bucureşti, 1923;

• Stafiile dragostei (în colaborare cu Dr. Ygrec, Sărmanul Klopstock şi Alexis Nour), Bucureşti, 1929;

• Doamna Casanova (în colaborare cu M. Toneghin), Bucureşti, 1932;

• Fecioare la licitaţie (în colaborare cu M. Toneghin), Bucureşti, 1933; ediţia Iaşi, 1991;

• Pozne şi năzbâtii, Bucureşti, 1933;

• Fata cu păr de lup, Bucureşti, 1934;

• Cavalerii verticali (în colaborare cu Ionel Jianu), Bucureşti, 1934;

• Rumba dragostei (în colaborare cu M. Toneghin), Bucureşti, 1934;

• Tichia de mărgăritar, Bucureşti, 1935;

• Cine a ucis? (în colaborare cu G.M. Amza), Bucureşti, 1936;

• Paraziţii tacâmului (în colaborare cu M. Toneghin), Bucureşti, 1938;

• Vampirul (în colaborare cu G.M. Amza), Bucureşti, 1938;

• Femeia din noroi, Bucureşti, 1939;

• Dorel pleacă în lume, Bucureşti, 1939;

• Vagabondul sentimental, Bucureşti, 1939;

• Vitriol, Bucureşti, 1939;

• Zoologice, Bucureşti, 1941;

• Thalassa, Bucureşti, 1941;

• I. Gr. Perieţeanu, poet al mării, Bucureşti, 1942;

• Pentru o femeie, Bucureşti, 1943;

• Zăpada mieilor, Bucureşti, 1944;

• Lacrimile pământului, Bucureşti, 1944;

• Marea şi muzica, Bucureşti, 1944;

• Acropole, Bucureşti, 1945;

• Camoes, cavalerul mării, Bucureşti, 1945;

• Cristofor Columb, conchistadorul lumii noi, Bucureşti, 1946;

• Mercenarele dragostei, I-II, Bucureşti, 1947.

Traduceri

• Bernard Gavoty, Amintirile lui George Enescu, Bucureşti, 1982 (în colaborare cu Romeo Drăghici).