Umbra pământului sapă în ceruri:
"Podoabele voastre se vor întuneca. Într-o bună zi veţi mărşălui de la fiu la tată şi de la tată la fiu. În osul vostru e scrisă toată istoria.
Bucuraţi-vă!... văduva norocului cerşeşte în miez de noapte sub un cer în formă de cal. Zoaiele universului stau cu spatele la voi - o pedeapsă ca o sărbătoare.
În braţele mâhnirii, zarul de fildeş vă arată mântuirea şi Chipul Omului De Încredere.
Bucuraţi-vă...!"
Marea îşi continuă somnul, ameninţând după-amiaza zilei de mâine.
...Un înger lăsat de izbelişte se hârjoneşte pe limba mea.
(Din volumul Imperiul mâlului)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Comentează