Margareta:
Din orice parte-aș vrea să te culeg,
să mi te prind buchet în cingătoare -
ori sufletului - fundă – să te leg.
simt teama cum mă’nvăluie’n răcoare.
Și doar de tine îmi svonește luna,
când mă petrece seara la fântână -
dar negre gânduri vin întotdeauna
și-mi tremură cu inima de mână.
Faust:
Desprinde-mă din svonuri, de mă vrei
să-ți mângâi ale trupului ninsori,
dar cupa îndoielii să n’o bei
de vreme ce mai fâlfâi pe comori.
Și de va fi - în ziua de-asfințit -
să mă aleg mai luminos din rău,
rămâi! - voi zice clipei de iubit
și-am să’ngenunchi învins de lutul tău.
Din Pagini literare - decembrie 1937
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Comentează