Văd lente corăbii pe valuri
cu gânduri de pace trecând
aceste văratece ținuturi
spre iernile altui pământ.
Văd păsări aproape de lună
o scară de zbor spre planete
aripi de băieți delirante
demonic penajul de fete.
Văd vinele lor de susținere
și corzile vocii jucând
văd cum se-trerupe-nțeleptul
instinct într-un mediu mai blând.
Văd zeii dorind să petreacă
în jocuri enormul se strânge
pe când și măruntul se vede
mai jos într-o rază de sânge.
Aproape că știu ce anume
depinde în spațiu de timp
memoria mea e albită
de varul căzut din olimp.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Comentează