Din ce în ce mai robi acestei hume,
ne rușinăm c-am pus de mult un semn
pe file vechi și socotim nedemn
c-am lăcrimat cu fruntea pe volume.
Poeții tac pe raftul lor de lemn,
în opere complete sau postume,
și ne surâd, de dincolo de lume,
puțin ironic și puțin solemn.
Ei știu că domnii putrezi din fotolii,
atât de sterpi acum și de absenți,
au plâns, cândva, pe tomuri și infolii,
că toți aveau ochi mari de-adolescenți
și c-au valsat pe ape cu atolii
și-n lună cu poeții decadenți.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Comentează