Mi-au mai murit o bere şi-o ţigară.
S-au dus, aşa, de parcă nici n-au fost.
S-au dus ca paşii omului din gară.
S-au dus inexorabil şi anost.
Sunt trişti mereu acei care regretă.
Eu îs o frunză moartă de pe ram.
Eu n-am Logan şi n-am nici bicicletă
şi nici reverberaţie nu am.
Eu sunt un rătăcit pe drumul care
doar umbre şi fantomele mai trec.
Nu mi-am făcut bagaje de plecare.
Îmi iau doar amintirile şi plec.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Comentează