Pe tronuri, pe coroane, pe nume și paftale,
Se ceartă casele regale.
Pe pâine, pe căldură, pe case și pe pace,
Se ceartă casele sărace.
Complexe stări, ciudate vremuri grele,
Se ceartă treptele-ntre ele.
E forfotă, e luptă, e un coșmar pe scară
Și treptele-ntre ele se omoară.
Pe niște bani, pe sete, pe vanități și foame,
Se ceartă casele de dame.
Pe cursul ce le-ngroapă și cursul ce le-ajută,
Se ceartă case de valută.
Prin cărămizi, prin praguri, prin grinzi, prin ușa ruptă,
În sine însăși casa luptă.
Oricâte semne bune natura ne trimite,
Tot nu sunt case liniștite.
Neliniştit temeiul, acesta ce apasă,
În fiecare casă.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Comentează