Vorbește,
spune ceva, orice,
nu sta ca o absență de oțel.
Alege fie numai un cuvânt,
care să te lege mai strâns
de incertitudine.
Spune:
„nedrept, copac, gol”.
Spune:
„vom vedea, imprevizibil, greutate”.
Sunt atât de multe cuvinte care visează
o viață scurtă, fără constrângeri, o viață cu vocea ta.
Vorbește.
Avem atâta mare în fața noastră;
acolo unde ne sfârșim noi,
începe marea.
Spune ceva, spune „valul”, care nu se oprește vreodată,
spune „nava”, care se scufundă
când e supraîncărcată cu intenții.
Spune „clipă”, care strigă după ajutor că se îneacă,
nu, nu o salva,
spune:
„nu te-am auzit”.
Vorbește.
Cuvintele se luptă între ele,
sunt antagonice,
dacă unul dintre ele te capturează,
altul te eliberează.
Alege la întâmplare un cuvânt din noapte,
o noapte întreagă la întâmplare.
Nu spune „întreagă”,
spune „scurtă”,
pentru că te lasă să pleci.
Fiorul momentului,
sentimentul meu de regret...
Întreaga noapte.
Vorbește.
Spune „stea”, care se stinge.
Tăcerea nu se diminuează cu un singur cuvânt.
Spune „piatră”,
cuvânt indestructibil.
Astfel, încet, încet,
o să pun un titlu
acestei plimbări pe malul mării.
Traducerea Adina Velcea
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Comentează