Cântecul încă necântat al vieții
s-a stins în pieptul ei în multe șaluri,
și ea visează nunți ca-n basme, baluri
și sănii zvelte străbătând nămeții.
Ai săi au putrezit de mult sub dealuri;
Când iese-n prag în clarul dimineții,
ca buhna fac la ea din drum băieții;
nepăsător orașul curge-n valuri.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Comentează