corcituri spurcăciuni nefericiți endemici și purtători de putreziciune
asta sunteți
sau ați fost odată în cazul în care nu mai sunteți deloc
picioare uitate în marș forțat spre o lume mai bună
un bec stins de pe partea cealaltă mi se aprinde în cap
și totuși nu mai înaintez decât în genunchi
ale cui sunt
ale cui vor fi toate astea peste câteva secunde apărute așa din senin
te întrebi
dar tu te uiți la mine ca la un gol în aerul dinaintea noastră
dar eu vă văd corcituri spurcăciuni cum veniți încoace
și-ncolo vă duceți
călcându-ne pe capete
și pe inimi cu voioșie grețoasă
și cu liniștea dinainte de furtună în ochi
picioare uitate în marș forțat ale unor corpuri care nu mai există
s-au stins și ultimele luminițe de pe la capetele celeilalte lumi
ale cărei începuturi nu se mai văd
numai noi înaintând așa ca prin ceață jumătate oameni jumătate șchiopi
și eu adresându-mă mie și imaginilor mele desenate în aer
demult
și uitate acolo
astfel
corcituri spurcăciuni gunoaie et cetera et
cetera cu care cântau cândva frații petreuș în maramureșul
erei trecute
care vine mereu vine mereu calcă totul în picioare (le ei) putrede
nemaivăzute nemaiauzite nemaipipăite
ne mai? ne mai?
ne mai
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Comentează