Rugăciunea Profetului - Grigore Bugarin

Învaţă-mă să ştiu muri, Stăpâne,

De subt ruina lumii tâlhărite,

Mă-nalţă spre lumini nebănuite

Să pot vesti chemările de mâne.

Cuvântător de fulger mă trimite,

Cu veşnicia vorba să se-ngâne

Dă-mi măreţia vremilor bătrâne

Şi frăgezimea zorilor ivite.

Să-mi fie gândul din cuminecare

Şi să-mi creezi din adevăr simţirea

Iar sufletul din stea strălucitoare.

Fă-mi inima adânc şi culme visul;

Măsoară gândului nemărginirea,

Să mă sfârşesc ştiind c-am fost trimisul!

………………..