Powered By Blogger

21 iul. 2021

Moartea trubadurului - Vintilă Ivănceanu
















Iubito, mă gândesc la tine

ca un borfaș la ceasul unui lord!

Dar se ciocnesc în carnea mea drezine

și caii au atac de cord.


Vezi în oglinzi un sân de-al tău

cu steagul alb înfipt în el?

A fost mușcat de-un câine rău

și sărutat de Wilhelm Tell.


Și părul galben ca un galben,

părul albastru, părul roșu -

O! Părul tău și morții tăi și Amen

când ți-ai tăiat iubita mea cocoșu’.


Și mâna ta pupată de mireni,

ciorapii tăi mirositori de damă

prinși cu lassoul ca bătrânii reni...


Și eu întors pe partea treia,

cum se întoarce mortu-n groapă

și-și vede în pământ femeia

făcând amor cu doi bărbați de apă.


Și eu iubito, eu sărmanul,

zvârlit cu degetul la rișcă,

mortul când ia în gură banul

sâ treacă apele în brișcă.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Comentează