Surori cu surâsuri senine, trecute prin mari vitregii
cu suflete albe, veline, cu farmec de dulci nostalgii
va căuta clipa pustie, încrederea plină de dor,
și ancora gândului, vie, în neostenitul ei zbor.
Lumina privirilor voastre străbate duios depărtări,
cu sprijinul dragostei noastre, în noaptea de mari încercări
îmi caut în freamăt hodina și grabnic mă-ntorc înapoi,
pe drum de-amintiri, în gradina trecutului, plină de voi.
Cât dealul de-ar fi suferința, nădejdea cât bobul de mei,
frăția susține credința și dă așteptării temei.
Când filmul din cuget revine, pe fir de răboj viețuit,
adun, împăcat lângă mine, imagini de neprețuit,
tandrețea mea blândă și caldă, în daruri rodite de gând.
Statornice inimi curate, ce bateți la fel cu a mea,
vă cheamă iubirea de frate, din temnița aspră și grea!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Comentează