În urma ta, te fură… te farmecă trecutul,
Și-n față marea-ți cântă ciudat necunoscutul…
Tu speri că fericirea îți vine-n astă seară…
Surâzi ca-n vise tainic, palpită iarăși lutul,
Nădejdea-l copleșește și, ca și-ntâia oară,
Te-mbeți de voluptatea ce-ți dă necunoscutul.
O, toată fericirea e-n clipa-n care speri!
Ce-ți pasă dacă mâine te-așteaptă o durere?
Tu nu te temi de mâine, căci mâine va fi ieri.
Și te strecori prin noapte, te bucuri în tăcere,
O, toată fericirea e-n clipa-n care speri!
(„Gânduri dela Mare”, an. I, nr. 1-2, 1937, p. 9)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Comentează