Țara mea - G. P. Horniceanu

Ţara mea e-n orizontul,

Ce l-au străbătut mai an,

Oşti din Roma cea măreaţă,

Fala bravului Traian.

Ţara mea-i izvorul pâinii,

De viaţă dătător,

Ce hrăneşte-n calea vieţii,

Pravoslavnicul popor.

Ţara mea e numai cântec,

Doina dulce ce-şi ia zbor,

Din caval, cimpoi şi fluier,

Când ciobanii cânt de dor.

Ţara mea e salba verde,

Tuturor ce vieţuiesc,

A fost leagăn de durere, 

Azi e raiul pământesc.

Ţara mea a fost de veacuri,

Potopită de furtuni,

Şi atâta jale strâns-a,

De la barbarii păgâni.

Însă ţara mea rămas-a,

Pururea pământ român,

Dovedind că „apa trece,

Însă pietrele rămân.