Departe-acum truditul soare pleacă
Încununat de aurite raze;
Încet-încet spre asfințit s'apleacă.
Învesmântând cu aur mândrii munți
Ce sus în înălțime scânteiază
'Nălțându-și falnic mândrele lor frunți.
...Un șoim își mână zborul peste stânci
Și prin văzduh rotindu-se a lene
Se pierde în prăpăstiile-adânci.
În văi adoarme șoapta de izvoare
Iar în păduri, în funduri de poiene
Domol suspin de păsărele moare...
1910
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Comentează