A șasea zi - Tasos Leivaditis

Era a șasea zi a Creației,

mama se îmbrăcase în negru,

își pusese pălăria cea bună cu voal;

„nu trebuia să ne facă asta Dumnezeu” a spus.

În depărtare, oameni palizi întindeau cortul cel mare al circului.

„Întoarce-te acasă, e târziu”.

„Care casă?” și m-am sprijinit de felinarul de pe drum,

verișoara cea mică va muri cât de curând, am împins-o în spatele dulapului.

„Τe iubesc” spunea, dar eu am dezbrăcat-o ca pe o prostituată.

Și când au îngropat-o, am rămas pentru totdeauna acolo, în spatele dulapului, pe jumătate mâncat de șobolani.

Era a șasea zi a Creației,

scripeții vuiau în timp ce ridicau primul ceas pe acoperișul gării.

Stăteam la marginea drumului, atât de trist, încât orbii mă vedeau.

Din volumul Vizitatorul nocturn, 1972

Traducerea Adina Velcea