Neprihanita, frageda fecioara,
Copil cu-un inger parca frate geaman,
Aceasta frumusete fara seaman
Capriciu al materiei e doara ?
Pe ce podoabe va sa schimbe, oare,
intreaga-i stralucire pieritoare ?
Dar in faptura nemplinitei fete
Atatea oarbe modulari secrete,
Ca arabescuri dintr-un ochi de apa
Deschid in lobi, in nara, buza, pleoapa.
Pure arcade zilei ce-o sa-nceapa ;
Caliciul lor, de crin si orhidee,
Dulci sovairi in plasma carnii-ncete,
Petale sunt, ce floare le arunca intr-un desfrau,
ca de-al ei har o zee
Prea tanara, nepasatoare inca.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Comentează