Aceleași veșnici primăveri,
aceleași toamne îndoliate;
aceleași flori mirositoare
și frunze pale, ruginite;
Aceleași zile monotone
și melodii obositoare -
ați veștejit în noi iubirea
și fantezia creatoare!
Priviri viclene și geloase,
zâmbiri umile, prefăcute
cuvinte seci, clevetitoare
și repetate-n veci de veci -
ne-ați smuls din suflet poezia
mai albă chiar decât o floare!
Banale strade prăfuite,
biserici vechi părăginite;
aceleași case uniforme
și-aceleași poduri învechite;
Aceiași arbori fără viață
și-aceleași zări apăsătoare -
ați sugrumat în noi fiorul
de tot ce este viu sub soare!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Comentează