Eu nu pot spune: Noapte bună, România
oriunde te-ai afla
pentru că tu nu te mai afli nicăieri
decât, poate, în inima mea
într-o stare de veghe chircită
într-o stare de frică
așteptând judecăţi şi sentinţe
țara mea veche şi mică
vândută mereu, răstignită mereu
pe cruce, pe stea, pe vecie
os în gâtul balenelor lumii
momeală vie
e noapte prelungă în Est
zi n-a fost aproape niciodată
sunt vinovat că m-am născut aici
vinovați şi voi, mamă şi tată
eu nu pot spune: Noapte bună, România
oriunde te-ai afla
pentru că tu nu te afli nicăieri
decât, poate, în inima mea.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Comentează