Mama în câmp - Grigore Vieru

Peste dealul de aramă
curge soare-n asfințit.
„Odihneste-te, mamă, -
pot rosti, în sfârșit. “

Mai trăiește la mine,
sfântul grai să-l ascult.
„Albei tale lumine
închina-mă-voi mult.”

Ea se șterge cu mâna
de sudoare și mit,
coperind cu țărână
chipul ei ostenit.