Un camion cu prelată trece pe șoseaua umedă
Pânza tare foșnește pălmuită de vânt
Miros de fructe, gudroane și ulei
răzbate dinăuntru.
Dacă-ncetinește, numai o clipă, la cotitură
am putea urca dintr-un salt;
cuibăriți printre lăzile strălucitoare și sacii negri
am ajunge fără-ndoială la țintă.
(Poezie din volumul Suburbiile cerului, 1982)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Comentează