În micul orășel din vest
era mult soare. Însă-n rest,
de-atâta crimă și teroare,
nici nu se mai vedea că-i soare,
căci mizerabilul O. Kay,
cu banda lui de derbedei,
tăia și spânzura-n oraș,
care oraș era cam laș.
Sosește junele All Right
„De-acuma, n-am să mă mai vait,
șeriful spuse, doar îl știu:
îmi e ca propriul meu fiu.
O să-mi ajute să zdrobesc
acest spectacol banditesc!”
șerifu-avea o fată care
era frumoasă din născare
și semăna cu Nefertiti.
(Cum nimerise la Dodge City?!).
Când o văzu frumosul june
se-ndrăgosti de regiune
și cum era și-nalt și brun
intră cu fală în saloon.
Când îl văzu O. Kay pe Right
în sinea lui își zise: Hait!
dar n-apucă să spună-o vorbă
că-i și căzu pistolu-n ciorbă
(sper că aţi înţeles ce risc îi
să afli o rimă pentru whisky).
Stricându-li-se astfel cheful,
bandiţii-și părăsiră șeful.
All Right se însură cu fata.
Orașul răsuflă. Și gata!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Comentează