Azi când primăvara îşi arată colţul
floare de salcâm şi de ginestru
noi mai îngânăm „Totuşi iubirea"
nouă ne e dor de Păunescu.
Azi când la Cenaclu se mai cântă
despărțirea aruncării-n valuri
noi ţi-am pregătit şi o cunună
ție, drag poetul nostru făr' de lauri.
Sigur, omenirea merge înainte
alte primăveri au să mai vie
doar A. Păunescu nu se mai întoarce
să ne mai recite-o poezie.
Dor de senatorul și artistul
ce ne-a fost stindardul, și făclia
Clujul, Iașul, Bucureștiul, Nistrul
azi te plânge toată România.
Ne lipsește bardul, creatorul,
patriotul, omul, oratorul,
dar trăiești în multe generații
tu ca aliant acestei nații,
Unde ai călcat frumoasă crește iarba
pe pământ nu ai trăit degeaba!
Roma, 7 aprilie 2018
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Comentează