Ferice Doamne cei săraci în duh
Toţi cei ce flămânzesc şi însetează
Şi vrabia ce zboară prin văzduh
Şi râma ce prin mila ta viază.
Ferice fulgul moale de omăt
Ferice şi de melcul din otavă
De cei ce n-au văzut şi-acuma văd
De văduvă şi biata ei carboavă.
Ferice iarăşi şi de menestrel
Că n-are-n spate haine pe alese
Căciulă groasă nici cojoc de miel
Şi doarme beat sărmanul pe sub mese
Dar poartă pe pieptar ca pe-o răsură
Din sângele tău sfânt o picătură.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Comentează