Veacule, îmi spune timpul –
zeii când roiau Olimpul
vremea nu era prea bună.
Din vechime, așa sună.
Eris aștepta la pândă
afișând o mască blândă
și Atena, cam ursuză
blestema câte-o meduză.
Zeul Ares, general
ar fi vrut un mondial
Hefaistos printre vreme
smălțuia statui viclene.
În frumoasa Hesperidă
era piață pentru mită
iar Pandora, din valize
ne-a făcut multe surprize.
Zeus-Dias făcea zei
mulți, și mari, și mărunței –
când vreunul privea Sus
din lăcaș era exclus.
Iar dacă vreun Prometeu
fura focul de la Zeu
se reconforta etern
ori în lanț, ori în Infern.
Rătăcită prin cutie,
zeii-au mai găsit Speranța –
moștenire să ne fie
păcălind nesiguranța.
Sună din vechime timpul –
zeii când roiau Olimpul
vremea nu era prea bună
Din vechime, așa sună.

Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Comentează