Când vântul bate la sudul Anatoliei
peste Irakul de vest, până-n zonele de margine
ale Kuwaitului, dunele avansează valuri, un ocean
cu creste pulberuite pe care-n amurg le traversează
cămile. Vântul bate fără odihnă, rotund
peste oase parietale, netezindu-le
ca pe nişte pietre în albia seacă -
fir cu fir până se-arată întregul
craniu, găvanele clepsidră
privind lumea încă o dată.
Traducerea Ioana Ieronim
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Comentează