Nu știu Doamne astăzi ce să-ți fiu
închinare nu mai pot să-ți dau
eu i-am fost doar mamei mele fiu
nici la dreapta ta nu vreau să stau
m-am îmbolnăvit crezând în tine
sângele e viața tu mi-ai spus
acum numai dorul de sabine
mă petrece-n drumul spre apus
te-ai ascuns pe după norii reci
nu mai poți să-ți bucuri nemurirea
ai venit la mine ca să pleci
luându-mi pentru tine adormirea
groapa mi-e deja adâncă tare
am groparii arvuniți de mult
tu zâmbești și nu te doare
c-am ajuns bolnav și sunt răpus
am plătit obol pentru-nchinare
preoții m-au jecmănit pe rând
tu nu vezi că au doar burta mare
disperați de bani și de pământ
eu mă duc că asta știu să fac
n-am să mai vorbesc deloc cu tine
este seară zările-mi desfac
flori deschise numai pentru-albine
eu nu te-njur acuma pe furiș
și sunt scârbit de sfinții tăi pictați
dar te aștept în luminiș
să-ți spun exact cine mi-s frați
ai încălcat poruncile de tine date
poporul tău se-nchină la nimic
biserici mai de toate îmbuibate
primesc tributul doar la plic
ai scris degeaba pilda omului sărac
tot văduva e jefuită mai mereu
de-aceea astăzi am să fac
recurs la viața ta de Dumnezeu.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Comentează