A lumii faţă cred că s-a schimbat
De când am auzit păşind încet
Sufletul tău, ce m-a desprins discret
De-acel hotar cumplit şi îngheţat
Al morţii-n care m-aş fi scufundat
Dacă-n iubire nu intram complet
Ca viaţa să-mi transform. Ca la banchet
Băut-am din pocal – de Domnul dat
Pentru botez. Ce bine că te am.
S-au schimbat cer şi numele de ţări,
Dar eu şi-aici şi-acolo te vedeam;
Lăuta, cântul răsunând în zări,
Toţi îngerii ştiau că le-ndrăgeam,
Căci al tău nume-l poartă peste mări.
Traducerea Octavian Cocoş
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Comentează