Calcă române, plin de mândrie,
Ridică-ţi fruntea nesfiit!
Căci sub picioare, oarba trufie,
A păgânului tu ai zdrobit.
Fala străbuna iarăşi învie,
În fiecare piept de român,
Căci dânsa-n suflet şi-a scris să fie,
Liber în Ţara-i singur stăpân!
Îşi lasă plugul, sapa şi carul,
Şi-n loc de coasă ia puşca-n mâini!
Dă cu nădejde, nu-i vrea hotarul,
Să îl mai calce pas de păgân!
Ţara e mică, însă e tare,
Căci are braţe şi piept de fier,
Suflet cu viaţă, inimă mare,
Credinţă-s scutul, nădejdea-n cer!
Calcă române, plin de mândrie,
Ridică-ţi fruntea, sus, nesfiit!
Căci sub picioare oarba trufie,
A păgânului tu ai zdrobit!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Comentează