Powered By Blogger

9 apr. 2025

Lady Lazarus - Sylvia Plath


Am făcut-o din nou.

Un an la fiecare zece

Îl duc la capăt -


Un fel de miracol umblător, pielea mea

Strălucitoare ca un abajur nazist,

Piciorul meu drept


Un prespapier,

Chipul meu lipsit de însuşiri, pînză fină

de evreu.


Decojeşte-mi faţa de masă

O, inamic al meu.

Te înspăimînt? –


Nasul, orbitele ochilor, toţi dinţii?

Acra respiraţie

se va evapora într-o zi.


Curînd, în curînd carnea

Cripta mormîntului se va simţi

acasă peste mine


Şi eu o femeie surîzătoare.

Am doar treizeci de ani.

Şi precum pisica nouă vieţi am de murit.


Aceasta este Numărul Trei

Ce mizerie

Să distrugi fiecare deceniu.


Un milion de fire.

Mulţimea ronţăind alune

dîndu-şi coate să le vadă


Dezvelindu-mi mîna şi piciorul –

Marele striptease

Domnilor, doamnelor


Acestea sînt mîinile mele

Genunchii mei

Aş putea fi piele şi os,


Fără doar şi poate, eu sînt aceeaşi, femeie identică.

Prima oară cînd s-a întîmplat aveam zece ani.

A fost un accident.


A doua oară am vrut

să dureze pînă dincolo şi să nu mă mai întorc.

Mă răsuceam închisă-n mine


Ca o scoică de mare.

Ei trebuiau să strige şi să strige

Şi să culeagă viermii de pe mine ca pe nişte perle lipicioase.


A muri

Este o artă, ca orice altceva.

Eu o fac excepţional de bine.


O fac de simţi iadul în tine.

O fac de simţi că e adevărat.

Bănuiesc că ai putea spune că am un motiv.


Este destul de simplu să o faci într-o încăpere.

Este destul de simplu să o faci şi să rămîi acolo.

Este teatrală


Revenirea în plină zi

în acelaşi loc, la acelaşi chip, la acelaşi strigăt

sălbatic şi amuzat:


„Un miracol!“

Care mă doboară.

Există un preţ


Pentru a-mi privi cicatricele, există un preţ

Pentru a-mi asculta inima –

Merge, într-adevăr.


Şi există un preţ, un preţ considerabil,

Pentru un cuvînt sau o atingere

Sau pentr-un strop de sînge


Sau pentr-un fir de păr sau pentru hainele mele.

Aşa, aşa, Herr Doctor.

Aşa, Herr Inamic.


Eu sînt opera voastră,

Eu sînt averea voastră,

Fetiţa de aur pur


Ce se topeşte într-un ţipăt.

Mă răsucesc, mă pîrjolesc.

Nu vă gîndiţi că vă subestimez marea îngrijorare.


Cenuşă, cenuşă –

Tu scormoneşti şi tulburi.

Carne, os, nu e nimic aici –


Un calup de săpun,

Un inel de cununie,

O plombă de aur.


Herr Dumnezeu, Herr Lucifer

Păzea

Păzea.


Dincolo de cenuşă

Cu părul meu roşu la cer eu mă ridic

Şi ca pe aer bărbați înghit.


traducerea Iulian Tănase

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Comentează