fragment
Cine-i vede mergând prin oraș
dacă toată lumea-i oarbă?
Se țin de mână: ceva vorbește
prin degete, limbile dulci
ling palma umedă, curgând printre falange,
iar deasupra e noaptea plină de ochi.
Sunt îndrăgostiții, insula lor plutește-n derivă
spre moartele peluze, spre porturile
care se deschid între așternuturi.
Totul se încurcă dincolo de ei,
totul își găsește valoarea ascunsă;
dar nici nu-și dau seama
că, pe măsură ce se tăvălesc în nisipul amar
și există un gol în spectacolul nimicului,
tigrul este o grădină nălucind...

Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Comentează