Când s-au liberat țiganii, în anul de la Hristos
O mie și...nu ştiu cîte, unul din ei, omenos,
Vru şi el să libereze pe un porc ce el avea,
Şi în jug de multă vreme lîngă şatră îl ținea.
Îl chemă dar și îi zise:-,,Porcule, purcelul meu,
Cunosc însumi, din cercare,
jugul cît este de greu.
De aceea te fac liber; d-acum poți vețui
Oricum ți-o plăcea, şi hrana singur
a ți-o dobîndi."
-,, Să trăiești! însă stăpîne,
în grădini poci eu intra,
Pepeni, dovlecei şi verze fără grijă a mînca?"
- Ba nu, astea sînt oprite." -
,, Aşadar îți mulțumesc,
Cu un sfert de libertate, drept să spui,
nu mă-nvoiesc.
Ba crez chiar că e rușine,
cînd toți porcii au trăit
La coşare în robie, să ies eu mai osebit,
Să-mi ridic mai pe sus botul
şi de treapta lor să fug.
Ş-apoi ce ar zice boii văzîndu-mă fără jug?"
Unii-nțeleg libertatea ca porcul cel țigănesc;
Alții, deprinşi cu robia,
de ea greu se despărțesc.
,din „Rumânul", 14 / 27 Decembrie 1857
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Comentează