Tatal nostru carele zaci în pământ
cu toate că locul tău este în cer
ocrotește-i pe toți poeții din România
de uniforma unui veac de fier.
Pâinea noastră cea de toate zilele
n-o lăsa framântată de cai
și nu ne lăsa la cheremul neantului
în celula civilizației cobai.
Și ne iartă nouă greșelile noastre
precum și noi iertăm atâtea statui
și nu ne lăsa vânturați de oricine
să fim bieți ingeri la cheremul oricui.
Și nu ne lăsa să trăim la cheremul
unui prea orb sau prea dulce destin
ci dă-ne fericirea de-a arde
în poezie până la capăt.
Amin.
1981
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Comentează