Socrate, marele-nțelept,
de construit se apucase.
Dar cunoscuții, pe nedrept,
îi tot găseau mereu ponoase,
căci oamenii-s croiți pe prici.
Și mulți spuneau că li se pare
că-s încăperile prea mici,
când omul e atât de mare!
Socrate le-a răspuns, aici:
-,,Așa cum sunt, de-așfi măcar în stare
să le ticsesc cu-adevărați amici !"
Prietenii ?... N-ai boabe în hambar,
câți vezi c-apar!
Prietenia-i, însă, lucru rar.
Traducerea Petru Dincă
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Comentează