Powered By Blogger

2 aug. 2019

Tristețea Lenorei - Panait Cerna



Pe sub portale-ți stau în pază
Cavasi cu bărbile-argentine -
Răsar bătrânii să te vază
Trecând ca visul pe ruine...

Supuși sau suflete haine
Sub ochii tăi îngenunchează -
Ah, ochii tăi ce smulg suspine
Și ard ca soarele-n amiază!...

Tu ai palate ce sfidează
Splendoarea calmă-a lunei pline -
O, cea mai albă din regine,
Ce jale grea le populează?

"În nopțile de mai senine
E-atât de blândă-a lunei rază,
Și totuși firea plânge-n sine
Și trandafirii lăcrămează...

Cu mine-a fost destinul darnic:
Un cer de-a pururea senin -
Hebe, scânteietor paharnic,

Mi-a-ntins o cupă de rubin;
Dar cupa spumegă zadarnic
Când n-am în cinstea cui să-nchin!"

Cu lacrămi sufletu-mi se-adapă,
Privindu-i lespedea-n bujor...
Vezi tu o cruce lânga apă?

Acolo zace Leonor,
Și florile-au venit la groapă
Să plângă pe o sora-a lor...

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Comentează