Toamna cu berze și rațe
pleacă și vine-n agatănimeni, nimic, niciodată
nu mi te smulge din brațe.
Lumea cu pașii în ceață
ore și evuri de sânge
nimeni, nimic nu te frânge
veșnica mea dimineață.
Cosmosul lacom de stele
valsul zăpezilor, dulce
nimeni, nimic, nu te smulge
eternităților mele.
Cade vecia-n funinge
moartea în lanțuri legată
nimeni, nimic, niciodată
soarele meu nu te stinge.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Comentează