Și popa Taru, și popa Nan și Tase
și popa Rusu, Chițu, deopotrivă,
cu maldăre de prescură și colivă
slujit-au nunți, botezuri, parastase.
I-a nemurit cetatea în arhivă,
din loc în loc, în câte-un colț, pe case,
și numele în urbe le rămase
păstrat de providența milostivă.
Dar cine-au fost? Pe unde li-i cenușa?
În care vremi umblau cu căldărușa?
Nu le mai știm nici fețele, nici graiul.
Plecați de pe meleaguri pământene
îi cântă străzile bucureștene
și popa Petre le deschise raiul.
(În imagine Ateneul Român, tuș pe hârtie de Doru Cristian Deliu)
și popa Rusu, Chițu, deopotrivă,
cu maldăre de prescură și colivă
slujit-au nunți, botezuri, parastase.
I-a nemurit cetatea în arhivă,
din loc în loc, în câte-un colț, pe case,
și numele în urbe le rămase
păstrat de providența milostivă.
Dar cine-au fost? Pe unde li-i cenușa?
În care vremi umblau cu căldărușa?
Nu le mai știm nici fețele, nici graiul.
Plecați de pe meleaguri pământene
îi cântă străzile bucureștene
și popa Petre le deschise raiul.
(În imagine Ateneul Român, tuș pe hârtie de Doru Cristian Deliu)


Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Comentează