Sub flori de măr
ce mi se scutură în păr
se umple sufletul de soare;
pe orice frunți suferitoare,
Oh! Ningeți, albe flori de măr.
Sub liliac
sunt paseri dulci ce nu mai tac,
concert de voci mângâietoare:
sărmani cu inimi gemătoare,
uitați, dormiți sub liliac.
Pe sub cais
din aripi bate albul vis
de-o inocență răpitoare:
amanți cu inimi arzătoare,
e fericirea sub cais.
Sub nucul lat
te afli însă izolat
și-n umbra lui îmbătătoare
trecutul naște ca o floare:
Ah! De-aș muri sub nucul lat.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Comentează