Spre TINE, DOAMNE, ridic ochii către cer;
în fiecare zi mă rog... şi luni, şi marţi, şi joi...
îți cer iertare că şi azi cutez să-ţi cer:
ai milă! Şi întoarce-Ţi faţa către noi!
Căci suntem trişti, plini de nevoi, dispreţuiţi,
iar bătrâneţea ni-i călcată în picioare
de ce-i pe care i-am crezut de noi numiţi!
Acum, ne stingem precum roua în picioare...
Te rog, Prea Bunule, ai milă de grânele din câmp,
de flori, de oameni, că toate-s ale Tale!
Ne iartă, ne smerim mai rar, că n-avem timp!...
cad în genunchi şi strig: IERTARE!
(Sursa Sofia Vicoveanca Oficial)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Comentează