Lăsa-voi goi pereții dați cu var
Și scândura vopsită ce mă doare
Rămâne-va să toarne chihlimbar
Amiaza, rătăcind pe coridoare,
Odăile nu vor mai râde iar
Când se vor umple: banițe, de soare,
Pelinul de sub perne, doar, amar,
Pe trepte va statornici răcoare,
În curtea cu grămezi de frunze arse
Vor odiihni pe fumurile-ntoarse
Zaveri de toamnă cu legume: stivă.
Și-ntâiul fulg pe negru lut cum cade
Va fi zărit de socri cumsecade
Împrumutând tăcere milostivă.
Din vol. Pe malul Stixului, 1968
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Comentează