Statui de întuneric și de fum
În suflet frica’nalță’n greul ceas
Când pe prundișul cerului - duium -
Strigoii sfarmă liniștea sub pas.
În groapa veșniciei - aruncă Viața
Materiile clipelor - tăcută;
Pe geamul lunii văd paloarea morții
Când buza nopții gura îmi sărută.
În arcul bolții sfârâie o stea
Și se prăvale undeva în vid.
Visează mâna - floarea funerară,
Și-aud tăcerea ciocănind în zid…
Din Frize, 1934
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Comentează