„Poetul este singura ființă care-și poartă inima în afară de sine". (Lucian Blaga)
O pasăre cântă pe un fir de sârmă
viața cea simplă florii pământului.
Iadul nostru se bucură.
Apoi începe să sufere vântul
Și stelele iau seama.
O, voi, nebuni de-a străbate
Atâta adâncă predestinare!
Traducerea Cătălina Frâncu
Comentează
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Comentează