Corul copiilor uciși - Eugen Jebeleanu

Ce ceață deasă, vai, ce ceață deasă...

Nu mai cunoaștem drumul către casă. 

Suntem uşori, şi ceața e ca fumul, 

Vai, unde-o fi, unde se-ascunde drumul? 

Ce deasă ceață, vai, ce ceață mare! 

Unde-i cărarea, doamnă-nvățătoare? 

Sub talpă n-avem nici un drum...plutim...

Vai! Unde-i casa? cum să nimerim? 

Şi suntem goi, şi ne cuprinde teama. 

Unde e tata? Unde este mama? 

Nu ne vedem nici între noi deloc 

Şi jocul nu ne place, nu e joc. 

Ce deasă ceață, vai, ce ceață mare, 

Oh, azvîrliți-ne, voi, o cărare! 

Nu mai cunoaștem drumul către casă, 

Şi ceața este deasă...deasă...deasă...

Din volumul „Surâsul Hiroshimei"