Powered By Blogger

2 oct. 2022

Octombrie - Al. O. Teodoreanu

















Ca pe-o icoană binefăcătoare

în mine chipul tău îl ţin închis,

și visurile - floare de cais -

își cern în juru-i molcoma ninsoare.


În prag când mi te-arăţi, din lumi de vis

mă smulg, să-ţi cad cucernic la picioare;

și-s fulg atunci ce se topeşte-n soare,

sub ochii tăi, de calzi şi dragi ce mi-s.


Dar când de mine te desprinzi şi pleci

cu paşi mărunţi pe-ngustele poteci,

și când pe frunze moarte calci cu frică,


În crepusculul toamnei fumuriu

rămân de gânduri gol: un cuib pustiu,

lăsat de cea din urmă rândunică.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Comentează