Ce nu ar da Sofocle sau Virgil
pe lampa cu petrol şi cu fitil
și pe cutia noastră cu chibrituri!
Şi purpură, şi lauri şi nimb-oval şi mituri.
Opaiţul e rânced, de fum opac, de seu.
Ei poate ar râvni chiar la condeiul meu
cu teacă şi cerneală, şi la caiet, în stare
ai fi păstrat nescris între sertare,
ca marmura cu pagini şi despicată foi.
Latini şi greci n-au fost sporiţi ca noi.
I-am întrecut şi cu lumina rece.
Feştila lor cu fumul gros ne-ntrece.
Hai pensule, condeie, şi dălţi la noua şcoală,
să încăpeţi de-a valma în iscusinţa goală.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Comentează