9 apr. 2020
Serenadă - Tudor Arghezi
De cu noaptea, câte toate:
clopotul toacă şi bate,
broaștele, nu ştii de unde,
calcă-n clapele afunde.
Se clătesc în beregată
cu faianţă sfărâmată
și înghit la ceasu-ntâi
cioburile ei scârţâi,
Ciorile din pom se muşcă,
steaua cade, foc de puşcă,
fierăstraie şi rindele
rod în ciurciuvele.
Pe la trei,
vin păduchii mititei;
pe la cinci,
ploșnițele cu opinci.
Şobolanul te miroase
pe la şase.
Gâlcile dacă ţi-au copt,
doctorul vine la opt.
Bezna rece, zidul rece,
mai muriră paisprezece.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Comentează