Lui Nichita Stănescu
De unde nori de lacrimi să adun
arzând pe lira mea, nefericita,
când iarna stinge, fără să se-ntrebe,
un general de fluturi ca Nichita.
Poetul s-a mutat în necuvinte,
un viscol uneori ne bea ursita,
așa cum ninge cu zăpadă neagră
pe-un general de fluturi ca Nichita.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Comentează